Ruinele bisericii "Sf. Dumitru" a fostei mănăstiri Alba (Schit Zdralea-Roaba)


Categorie: Ruine
Perioada: sec. XVII - XIX
Importanta: B
Cod LMI: DJ-II-m-B-08226
Adresa:
Localitate: sat CĂCIULĂTEŞTI; comuna DOBREŞTI
Judet: Dolj
Regiune: Oltenia

Imagini

Ruinele bisericii Ruinele bisericii Ruinele bisericii Ruinele bisericii Ruinele bisericii

Imagini de arhiva

Nu exista imagini de arhiva
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

emilia / 09-Dec-2009

Catagrafia Episcopiei Ramnicului la 1845 mentioneaza : "Mahalaoa Roaba, proprietatea schitului Roaba, cu 15 suflete, o biserica de zid cu hramul Sf. Dimitrie, 1 preot, 1 cantaret, 1 diacon". O alta stire, aflata in Cartagrafia anterioara cu cinci ani, identifica aceasta biserica cu "Manastirea Alba" : "Biserica de zid cu hramul Sf. Dimitrie. Facuta da locuitorii din Caciulatesti in anul 1709 ; dar acum sunt numai niste pereti sfaramati din pricina ca au stricat-o cu felurimi de necinsti, facand intr-nsa razvratitorii otomani in vremea zaverei. Este supt ingrijirea Sadovii". Asa cum se prezinta astazi, total lipsita de bolti, cu trei sferturi din turn prabusite, cu mari lipsuri in zidarie, biserica, care avea un turn foarte puternic deasupra pronaosului, pare sa fi fost construita inainte de inceputul secolului al XIX-lea, probabil in secolul al XVII-lea sau la inceputul celui urmator. Ruina poseda cateva elemente mai ciudate, care ingreuneaza analiza stilistica : laturile foarte lungi ale absidei si decrosul foarte marcat al acesteia fata de planul dreptunghiular al corpului bisericii, torul din caramizi special profilate care inconjoara biserica, mai putin turnuletul de scara, care are un plan circular, atat la interior cat si la exterior. Modalitatea de realizare a braului reprezinta un sistem care nu se mai foloseste aproape deloc dupa inceputul secolului al XVIII-lea, cand se prefera realizarea acestui element din caramizi obisnuite, plasate in retragere si conturarea semicercului din tencuiala. Tot neobisnuite sunt si cele doua perechi de ferestre de pe laturile de sud si de nord ale pronaosului, ca si un decros al fatadei estice a turnului-clopotnita, care pare a indica o alta epoca de constructie decat restul. Lipsa oricaror urme de tencuiala pe peretele exterior estic al turnului si marcarea pe el a urmei pantei acoperisului sunt toate elemente care se contrazic intre ele ca datare, nepermitand o incadrare corecta in timp a edificiului. Decoratia interioara in stuc, cu reliefuri florale, medalioane si o imagine a vulturului bicefal, nu poate data mai devreme de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )